Omul nou, omul artificial, omul resetat

Viața publică s-a umplut din nou de devize ce zdruncină ceea ce modernitatea socotea normal. Se vor acum alternative la sexul conform nașterii, la familia ca celulă a societății, la natalitatea naturală, la credința într-un Dumnezeu care asigură demnitatea omului și la preocuparea de a ameliora lumea prin cultură. Acestea sunt socotite depășite.        Se vor…

Adevărul despre Caietele Negre sau ce este gîndirea blîndă la Heidegger

Problema Caietelor Negre, ultima și cea mai întinsă scriere filosofică fundamentală a lui Heidegger, a făcut să curgă, din nou, rîuri de cerneală printre cercetătorii, istoricii filosofiei, și elevii săi. Problema care se pune este aceea pe care încă în anii 80 ai secolului trecut Victor Farías[i], un lingvist controversat,o sesiza atunci cînd ridica problema național-socialismului lui Heidegger….

Înfruntarea filosofică a prezentului

Filosofia a rămas disciplina integratoare a experienței umane a lumii, dar aceasta îi cerea schimbări profunde. Bunăoară, descrierile, chiar științifice, ale realității s-au dovedit dependente de  asumpții, începând cu limbajul. Acesta are o greutate mai mare decât s-a admis prin tradiție. După istoria încărcată de tragedii și derapaje a secolului al XX-lea, comunicarea a putut fi…

Înviere, credință, cunoștință

Paștile sunt, la origine, sărbătoarea ieșirii din robia egipteană în care căzuse o parte a poporului evreu. De Exod sunt legate, cum știm, personalitatea lui Moise și emergența Legii,în care își au înfipte rădăcini iudaismul, creștinătatea și civilizația euro-americană. Din vremuri străvechi, evreii rostesc Hagada la Pesah, care este „regina săbătorilor”. Creștinii sărbătoresc la Paști, îndată după Pesah, Învierea…

Geopolitica vaccinării. Clivaje, interdicții, probleme morale

La un an de la declararea pandemiei, pe ordinea de zi a dezbaterilor (și în plin proces al accelerării infodemiei) rămân argumentele vacciniștilor și campaniile de intoxicare antivaccinistă. Dar până să se fi tranșat o victorie a vreunei tabere, până să se fi atins pragul imunizării în masă a populației, o altă etapă producătoare de…

Cum să nu ajungi la viață prin gândire. Răsturnarea fenomenologiei la Michel Henry

Poate că teologia timpului nostru nu a meditat îndeajuns asupra schimbării de paradigmă pe care gândirea fenomenologică a lui Michel Henry a adus-o. Și nu e vorba aici despre formularea vreunei vinovății: în definitiv, dificultatea limbajului filosofic și necesitatea unei înțelegeri mai ample a fenomenologiei înseși constituie piedici redutabile în sesizarea noii dimensiuni apologetice ce…

Protagoras – negarea imaginativului poietic grecesc sau nașterea imaginativul poietic european

Sofistica, ca modalitate de raportare la lume, implicǎ trecerea oricǎrei bariere religioase, depǎşirea angoasei generatǎ de hybris şi libertatea de a gîndi fǎrǎ oprelişte dar, în acelaşi timp, devine şi o ocupaţie, o îndeletnicire practicǎ din care unii îşi vor asigura existenţa, respectiv filosofarea, politica și avocatura care se constituie ca profesii. Sigur, este extrem de greu sǎ vorbim de opera unor…

Tipuri recurente: salonul literar-intelectual

                                                                                        Dacă ultimul curent transnațional de tip unic în ordine istorică este dandysmul, trebuie spus că, în versiunea originară încarnată de George Brummell, el are un defect non-neglijabil: striveşte, socialmente, nu stimulează, nu emancipează. Cu excepția formelor „deviante” à la Balzac sau Barbey d’Aurevilly, forma sa canonică nu putea decât să dispară. Ne-am întrebat deci…

Sincronizarea filosofării și culturii

Situația filosofiei este astăzi paradoxală. Iar filosofia antrenează totdeauna, în înflorire, criză sau confuzie, întreaga cultură. Acum se observă ușor în multe locuri dezorientarea, cu refugiul aproape reflex în trecutul aproximat sau în improvizații. Lumea a intrat într-o agitație a opiniilor insuficient elaborate, ce nu duc nicăieri.  Pe de o parte, sunt astăzi mai multe…

Imaginativul poietic rațional, principiu al esenței constitutive a lumii

I Epoca aceasta este una care își pune inclusiv problema continuării existenței omenirii pe acest Pământ minunat. Problemele au devenit planetare și solicită conștientizarea întregii colectivități umane.  Pentru aceasta este nevoie să te întorci în mod inteligent înapoi pentru a privi înainte cu speranță. De aceea este util să revezi acea privire asupra lumii pe…

In memoriam Manfred Riedel

Ilse Fath-Engelhardt, născută în 1958, a studiat, după terminarea liceului „Fridericianum” din Erlangen, antropologie filosofică, probleme științifice naturale de frontieră, bazele științelor sociale și filosofia generală la Facultatea pentru Filosofie München S.J., Diplomă: Magister Artium. Este traducător liber profesionist din limbile engleză și franceză. Ca manager artistic organizează proiecte culturale și ține conferințe. Între 1996-2007…

Despre primatul imaginativului metafizic sau al celui teologic în gîndirea elină

Problema metafizicii a frămîntat asiduu gîndirea occidentală, iar un răspuns mulţumitor asupra începuturilor şi naturii sale nu a fost dat pînă în contemporaneitate. Fiecare este tentat să înţeleagă prin acest termen ceea ce consideră el a fi, iar generalitatea şi imprecizia termenului stîrneşte, pe lîngă confuzia inerentă, dezbateri contradictorii[i]. Chiar dacă, aşa cum ne vom…

Cabaliștii creștini ai Renașterii (I)

Cabala[i] creștină, ne spune Francois Secret,[ii] s-a dezvoltat în secolul Poligloților și al Colegiilor cu predarea în cele trei limbi clasice, a ex libris-ului lui Albrecht Durer pentru umanistul Willibald Pirckheimer[iii], care a rămas un simbol purtător de noroc. Versul din Psalmul CX, 10 ales ca motto (“Principiul înțelepciunii este frica de Dumnezeu.”) este transcris în limba ebraică, în greacă și în latină conform ordinii titlului (titulus) Crucii, și reprezintă idealul moștenit de…

Lecțiile neînvățate ale istoriei

Anul trecut, în a doua jumătate a lunii august, o întâlneam în Germania pe Brigitte Drodtloff, scenaristă, regizoare, producătoare de filme, membră a organizației scenariștilor din Germania, stabilită acolo de mai mulți ani, dar născută în România, unde a absolvit IATC-ul. Ea este inițiatoarea și organizatoarea celui mai important festival pentru filme românești din afara…

Capacitatea imaginativă apriorică și imaginativul poietic rațional aprioric ca noțiuni opuse imaginarului și imaginației

În mod vădit, ceea ce a făcut să simțim nevoia clarificării noțiunilor evocate în prezentul articol are drept acuză sesizarea unor percepții greșite ale noțiunilor de „capacitate imaginativă apriorică” și „imaginativ poietic rațional aprioric” de către cei care au scris, pînă în prezent, despre cartea Eseu asupra structurii imaginativului uman, Editura Tribuna, 2020 și cărora le aduc, pe această…

Eroarea logică formală în post-adevăr. Un demers investigativ mic-burghez vinovat

Eroarea logică formală presupune o formă invalidă a argumentului deductiv (care se strecoară și în cazul altor forme de raționament), bazată pe un tipar greșit de gândire. Acest tip de eroare, răspândit în argumentarea logică din lucrările sau conferințele științifice – mai degrabă identificat în aceste discursuri prin rigoarea lectorilor sau auditoriului –, este unul…

Imaginativul poietic postuman

Începutul secolului XXI a fost și este marcat de lipsa creației autentice, atît în ceea ce privește știința dar și toate celelalte aspecte ale imaginativului poietic creator și am aici în vedere creația științifică, literară, filosofică, artistică, cu excepția notabilă a creației de natura tehnologiei, respectiv a tehnologiei informației în mod special. Situația în care apar, pe bandă rulantă, profesori universitari care acum un…

Alexandru Surdu – o viață dedicată construcției filosofiei românești

A plecat dintre noi, discret, așa cum îl cunoșteam, filosoful Alexandru Surdu, unul dintre ultimii cărturari care au mai pus o cărămidă la temelia cugetării românești și europene autentice. Unul dintre aceia care nu s-au lăsat influențați de ideile promovate de întemeietorii Școlii de la Frankfurt și de către discipolii acestora. Iar dacă Occidentul nu…

Eminescu, începutul continuu

În viziunea mea, începutul continuu răspunde sfârșitului continuu, formulă prin care Ion Caraion îl descria pe Bacovia. Sunt doi poeți din opera cărora literatura română se hrănește mereu, fără a-i epuiza deschiderile și profunzimea. Eminescu e creatorul limbii române moderne şi mai este şi purtătorul unei aure romantice, fie ea şi târzie – dacă ar fi numai atât…

Tipuri de limbaje speculative

S-ar putea folosi și adaosul „în sine” sau „în sine și pentru sine” la fiecare cuvânt utilizat supercategorial, dar și acesta poate să transfere cuvântului semnificația nedorită ante rem de tip platonic, ceea ce nu este cazul în contextul acestei lucrări în care expresiile se referă (în accepție aristotelică) numai la gândirea speculativă (nous theoretikos), adică la…

De senectute

Cum să scrii despre bătrânețe făcând complet abstracție de imensa bibliografie a temei? Dar cum să scrii despre bătrânețe făcând apel la bibliografie? Mi se pare o lașitate. Este deosebirea dintre războiul purtat în tranșee, arma cu baionetă a soldatului de la Verdun și porcăria unui joc pe calculator de tip Mortal Kombat. Boala, bătrânețea…

Sfârșit

Sfârșit